„De ce ești încă singur?” Test

A fi singur este adesea tratat ca și cum ar avea o singură explicație evidentă. În realitate, oamenii rămân singuri din multe motive diferite, iar aceste motive pot implica circumstanțe, preferințe, abilități interpersonale, obiceiuri emoționale sau pur și simplu modul în care o persoană a ales să-și organizeze viața. Cineva care întâlnește rareori parteneri potențiali se confruntă cu o situație foarte diferită de cineva care se întâlnește frecvent, dar respinge majoritatea opțiunilor disponibile. De asemenea, o persoană care valorizează puternic independența poate avea puține lucruri în comun cu cineva care își dorește o relație, dar ezită din cauza rănilor anterioare.

Testul „De ce ești încă singur?” a fost dezvoltat pentru a face distincția între aceste căi diferite. Se bazează pe o serie de studii peer-reviewed conduse de psihologul Menelaos Apostolou de la Universitatea din Nicosia, ale cărui cercetări au examinat de ce oamenii declară că sunt singuri și ce caracteristici psihologice și comportamentale sunt asociate cu faptul de a rămâne singur. În cadrul acestui program de cercetare, factori precum exigența, abilitatea de a flirta, efortul de împerechere, frica de angajament, frica de a fi rănit, atractivitatea percepută și prioritățile concurente ale vieții au apărut în mod repetat ca fiind relevanți pentru starea de singurătate.

În loc să presupună că un singur factor explică statutul relațional al tuturor, acest test organizează aceste teme în șapte dimensiuni largi: Selectivitate, Expunere, Curte, Atractivitate, Evitare, Pază și Priorități. Fiecare reprezintă un obstacol, o preferință sau o circumstanță diferită care poate influența dacă relațiile romantice se dezvoltă.

Unele dintre aceste dimensiuni privesc oportunitatea. O persoană poate pur și simplu să întâlnească relativ puțini parteneri potențiali sau să dedice puțin timp întâlnirilor. Altele privesc interacțiunea: Cineva poate avea mult contact social, dar găsește dificil să flirteze, să semnalizeze atracția sau să îndrepte o interacțiune spre romantism. Și alte dimensiuni reflectă ceea ce se întâmplă când o relație devine posibilă. Standardele înalte pot restrânge grupul de parteneri acceptabili, în timp ce disconfortul față de angajament sau frica de vătămare emoțională pot face apropierea mai greu de urmărit.

Important, nu orice motiv pentru a fi singur ar trebui interpretat ca un deficit. A rămâne singur poate reflecta priorități personale puternice, independență sau refuzul de a intra în relații care nu corespund standardelor cuiva. În schimb, unii factori pot identifica zone în care intențiile și comportamentul unei persoane lucrează unul împotriva celuilalt. Cineva poate dori puternic un partener în timp ce întâlnește rareori oameni noi, sau poate dori intimitate în timp ce devine precaut ori de câte ori apare un risc emoțional.

Din acest motiv, testul este conceput ca un profil mai degrabă decât ca un verdict. Majoritatea oamenilor vor arăta probabil un amestec de mai multe influențe, iar modelul relativ între dimensiuni este în general mai informativ decât orice scor individual.

Testul nu ar trebui interpretat ca o evaluare clinică sau ca dovadă că o anumită caracteristică a cauzat ca o persoană să fie singură. Relațiile sunt influențate de șansă, cultură, stadiul vieții, locație, oportunitate și comportamentul altor oameni, niciunul dintre acestea neputând fi pe deplin surprins de un chestionar. În schimb, rezultatele sunt menite să ofere o modalitate structurată de a gândi despre diferitele forțe care pot modela circumstanțele romantice ale unei persoane și zonele care pot, sau nu, fi sub controlul acesteia.

Referințe

• Apostolou, M. (2017). Why people stay single: An evolutionary perspective. Personality and Individual Differences, 111, 263–271. https://doi.org/10.1016/j.paid.2017.02.034
• Apostolou, M., Papadopoulou, I., Christofi, M., & Vrontis, D. (2019). Mating performance: Assessing flirting skills, mate signal-detection ability, and shyness effects. Evolutionary Psychology, 17(3). https://doi.org/10.1177/1474704919872416
• Apostolou, M., O, J., & Esposito, G. (2020). Singles’ reasons for being single: Empirical evidence from an evolutionary perspective. Frontiers in Psychology, 11, Article 746. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2020.00746
• Apostolou, M. (2021). Involuntary singlehood and its causes: The effects of flirting capacity, mating effort, choosiness and capacity to perceive signals of interest. Personality and Individual Differences, 176, Article 110782. https://doi.org/10.1016/j.paid.2021.110782
• Apostolou, M., Birkás, B., da Silva, C. S. A., Esposito, G., Hsu, R. M. C. S., Jonason, P. K., Karamanidis, K., O, J., Ohtsubo, Y., Putz, á., Sznycer, D., Thomas, A. G., Valentova, J. V., Varella, M. A. C., Kleisner, K., Flegr, J., & Wang, Y. (2021). Reasons of singles for being single: Evidence from Brazil, China, Czech Republic, Greece, Hungary, India, Japan and the UK. Cross-Cultural Research, 55(4), 319–350. https://doi.org/10.1177/10693971211021816
• Apostolou, M., Sullman, M., Birkás, B., Błachnio, A., Bushina, E., Calvo, F., Costello, W., Dujlovic, T., Hill, T., Lajunen, T. J., Lisun, Y., Manrique-Millones, D., Manrique-Pino, O., Meskó, N., Nechtelberger, M., Ohtsubo, Y., Ollhoff, C. K., Przepiórka, A., Putz, á., ... Font-Mayolas, S. (2023). Mating performance and singlehood across 14 nations. Evolutionary Psychology, 21(1). https://doi.org/10.1177/14747049221150169
• Apostolou, M., & Michaelidou, E. (2024). Why people face difficulties in attracting mates: An investigation of 17 probable predictors of involuntary singlehood. Personality and Individual Differences, 216, Article 112422. https://doi.org/10.1016/j.paid.2023.112422