Life Positions Test (LPS)

Conceptul de poziții de viață își are originea în analiza tranzacțională, un cadru psihologic dezvoltat de Eric Berne și extins de Thomas Harris la mijlocul secolului al XX-lea. Pozițiile de viață reprezintă credințe fundamentale, durabile, pe care indivizii le au despre propria valoare și valoarea altor persoane. În 2002, psihologul Fredrick A. Boholst a dezvoltat Life Position Scale (LPS) pentru a crea un chestionar concis, fiabil și validat empiric pentru măsurarea acestor orientări psihologice fundamentale. În loc să se bazeze pe impresii clinice pur subiective, LPS oferă o modalitate standardizată de a evalua cât de puternic susține o persoană respectul de sine și respectul față de alții.

LPS evaluează două dimensiuni principale care împreună definesc poziția generală de viață a unui individ. Prima dimensiune, Eu sunt OK, reflectă acceptarea de sine, stima de sine și valoarea personală. Persoanele care obțin scoruri mari pe această scală se simt în general confortabil cu cine sunt, sunt mândre de realizările lor și își mențin un concept de sine pozitiv chiar și în fața eșecurilor. A doua dimensiune, Tu ești OK, reflectă încrederea interpersonală, încrederea și aprecierea față de alte persoane. Cei care obțin scoruri mari pe această scală văd cu ușurință valoarea din ceilalți, le este ușor să aprecieze pe cei din jurul lor și mențin o bunăvoință de bază față de umanitate, în timp ce cei care obțin scoruri mai mici pot experimenta cinism, ostilitate sau alienare socială.

În teoria analizei tranzacționale, aceste două dimensiuni se intersectează pentru a forma patru orientări clasice: Eu sunt OK, Tu ești OK (o poziție sănătoasă, constructivă); Eu sunt OK, Tu nu ești OK (o poziție defensivă sau superioară); Eu nu sunt OK, Tu ești OK (o poziție autocritică); și Eu nu sunt OK, Tu nu ești OK (o poziție fără speranță sau retrasă). Cercetările psihologice care utilizează LPS demonstrează că indivizii care au o poziție pozitivă puternică atât față de sine cât și față de alții tind să experimenteze o satisfacție mai mare în viață, relații interpersonale mai sănătoase și niveluri mai scăzute de suferință psihologică. În schimb, orientările negative față de sine sau față de alții sunt frecvent legate de dificultăți în relații, singurătate, stimă de sine scăzută și tulburări de dispoziție.

Înțelegerea poziției tale pe ambele dimensiuni oferă informații valoroase despre modelele tale relaționale zilnice și percepția de sine. Deoarece pozițiile de viață se formează devreme în dezvoltare prin experiențe interpersonale, ele funcționează adesea ca presupuneri de bază automate despre interacțiunile sociale. Cu toate acestea, cercetările psihologice subliniază că pozițiile de viață nu sunt trăsături de personalitate permanente; mai degrabă, ele sunt orientări dinamice care pot evolua pe măsură ce indivizii cultivă o mai mare conștientizare de sine, procesează experiențele trecute și dezvoltă obiceiuri relaționale mai sănătoase.

Alături de rezultatele tale, graficul afișează markeri de comparație cu populația pentru a ajuta la contextualizarea scorurilor tale. Markerii de comparație cu populația afișați pe grafic sunt valori estimate rescalate din eșantioane de cercetare publicate folosind scala originală, nu norme percentile validate sau clasamente exacte pentru această evaluare specifică. Tratează acești markeri ca un punct de referință general, nu ca o declarație definitivă despre locul unde te afli în raport cu alții.

În cele din urmă, acest test este furnizat doar în scopuri educaționale și de auto-reflecție. Nu este un instrument de diagnostic și nu poate oferi o evaluare psihologică formală. Această evaluare se bazează pe LPS, dar utilizează propriile itemi și proceduri de punctaj și nu este afiliată cu Fredrick A. Boholst sau cu nicio instituție academică. Dacă experimentezi suferință emoțională sau provocări interpersonale, ia în considerare consultarea unui profesionist calificat în sănătate mintală pentru îndrumare și sprijin personalizat.

Referințe

• Boholst, F. A. (2002). A Life Position Scale. Transactional Analysis Journal, 32(1), 28-32.