Testul Workaholism (BWAS)

Conceptul de workaholism s-a schimbat în ultimele decenii de la un termen de buzunar al psihologiei pop la un subiect recunoscut al cercetării psihologice serioase. În 2012, cercetătorii Cecilie Schou Andreassen, Mark D. Griffiths și colegii lor au dezvoltat Bergen Work Addiction Scale (BWAS) pentru a stabili un instrument riguros, standardizat pentru evaluarea comportamentului de lucru compulsiv în diverse ocupații. Bazându-se direct pe criteriile diagnostice de bază aplicate frecvent la dependențele comportamentale—inclusiv saliență, modificare a dispoziției, toleranță, simptome de sevraj, recădere și conflict interpersonal—autorii au creat un cadru empiric pentru a diferenția dedicarea pasională, înaltă de modelele de muncă nesănătoase, distructive care compromit bunăstarea pe termen lung.

Dependența de muncă este caracterizată de o concentrare cognitivă copleșitoare, obsesivă pe sarcinile de lucru și o incapacitate de a se detașa de muncă, chiar când acest lucru dăunează clar sănătății personale și relațiilor interpersonale. În viața de zi cu zi, acest model comportamental se manifestă ca planificarea constantă a modurilor de a elibera timp suplimentar pentru sarcinile de lucru, petrecerea unor ore semnificativ mai multe lucrând decât a fost intenționat inițial și experimentarea unei neliniști intense sau anxietăți când ești forțat să iei timp liber. Mai mult, multe persoane care se luptă cu workaholismul folosesc munca continuă ca strategie de coping pentru a suprima emoții inconfortabile precum vinovăția, neputința, anxietatea sau depresia. Cu timpul, hobby-urile personale, exercițiile fizice, îndatoririle familiale și conexiunile sociale sunt puse treptat deoparte pentru a susține o sarcină de lucru excesivă și solicitantă.

Cercetarea psihologică care investighează dependența de muncă evidențiază o distincție vitală între investiția grea în muncă determinată de entuziasm autentic și workaholismul compulsiv determinat de constrângere internă. Studiile demonstrează constant că persoanele cu scoruri mari la dependența de muncă experimentează rate semnificativ ridicate de burnout ocupațional, epuizare fizică severă, insomnie și suferință psihologică generală. Spre deosebire de angajații foarte implicați care obțin energie, împlinire personală și stima de sine pozitivă din carierele lor, persoanele dependente de muncă raportează de obicei satisfacție generală mai mică în viață, niveluri ridicate de stres și relații familiale tensionate. Cercetarea indică de asemenea că workaholismul co-apare frecvent cu tendințe perfecționiste, anxietate trăsătură ridicată și modele de personalitate obsesiv-compulsive, agravând și mai mult impacturile sale negative în timp.

Graficul de rezultate prezentat la finalizarea acestui test include markere de comparație cu populația pentru a ajuta la contextualizarea scorului tău general față de mediile comunitare mai largi. Aceste markere de referință sunt estimări aproximative rescalate din studii de cercetare publicate care au evaluat eșantioane comunitare și ocupaționale folosind scala originală. Sunt destinate strict ca punct de referință general, nu ca norme percentile validate sau benchmark-uri clinice definitive. A fi mai sus sau mai jos decât aceste medii estimate oferă pur și simplu o comparație utilă cu răspunsurile tipice la sondaj, dându-ți perspectivă asupra locului în care tendințele tale de lucru raportate stau față de modelele populației largi.

Această evaluare este furnizată doar în scopuri educaționale și de auto-reflecție. Nu este un instrument de diagnostic clinic și nu poate oferi un diagnostic formal al dependenței de muncă sau al oricărei alte afecțiuni psihologice. Un scor mare la acest test nu trebuie interpretat ca o etichetă psihiatrică definitivă, nici un scor mic nu trebuie luat ca o garanție completă a unui echilibru sănătos între muncă și viață. Această evaluare se bazează pe cercetarea din spatele BWAS, dar folosește formulări originale ale itemilor și proceduri de scorare independente și nu este afiliată cu Cecilie Schou Andreassen, Mark D. Griffiths sau instituțiile lor academice. Dacă obiceiurile tale de lucru creează stres sever, burnout sau conflict personal, contactarea unui profesionist calificat în domeniul sănătății poate oferi îndrumare și suport adaptat.

Referințe

• Andreassen, C. S., Griffiths, M. D., Hetland, J., & Pallesen, S. (2012). Development of a work addiction scale. Scandinavian Journal of Psychology, 53(3), 265-272.